RetroTehnica: Lotus Esprit

Share post:

Odată cu modelul Esprit, Lotus a intrat în lumea modernă a supercar-urilor pentru prima oară.Formă sa exotică, a fost indeajuns de atrăgătoare pentru a extinde fabricația sa din anul 1975 până în anul 2004.


Disponibil începând cu anul 1976, modelul sport britanic Lotus Esprit s-a bucurat de o carieră longevivă de aproape 30 de ani fiind cel mai cunoscut GT britanic de pe piață. De la debut și până la sistarea producției în anul 2004, Lotus-ul Esprit a fost comercializat în mai multe serii diferite cu numeroase versiuni limitate într-un număr total de peste 10.000 unități.

Modele:

● Lotus Esprit S1 (1975-1978)
● Lotus Esprit S2 (1978-1981)
● Lotus Esprit S2.2 (1980-1981)
● Lotus Essex Turbo Esprit (1980-1981)
● Lotus Turbo Esprit (1981-1986)
● Lotus Turbo Esprit HC (1986-1987)
● Lotus Esprit NA (1987-1990)
● Lotus Esprit S3 (1981-1987)
● Lotus Esprit Turbo SE (1989-1993)
● Lotus Esprit X180-R (1991)
● Lotus Esprit Turbo S4 (1993-1996)
● Lotus Esprit Sport 300 (1992-1995)
● Lotus Esprit S4s (1995-1997)
● Lotus Esprit GT3 (1997-1999)
● Lotus Esprit V8 (1996-2004)
● Lotus Esprit V8 GT (1997-2001)
● Lotus Esprit V8 SE (1997-2004)
● Lotus Esprit Sport 350 (1999-2001)
● Lotus Esprit 02 (2002-2004)
● Lotus Esprit X180-R
● Lotus Esprit X180-R1
● Lotus Esprit GT1

Un prim prototip a fost dezvăluit cu ocazia Salonului Auto de la Torino din 1972 și expus la standul firmei Italdesign administrată de Giugiaro. Acesta a fost denumit The Silver Car (Mașina Argintie), beneficia de o caroserie coupe cu un design spectaculos având partea frontală puternic inclinata iar profilul lateral în formă de pană și era dezvoltat pe o platformă tehnică derivată din cea a modelului Lotus Europa.
Reacția pozitivă venită atât din partea presei cât mai ales din partea publicului l-a convins pe Colin Chapman să continue dezvoltarea modelului cu un stil inspirat din acest concept car.

Cel de-al doilea prototip a fost finalizat în anul 1973, fiind echipat cu un motor de 2L (140 CP) cu 16 supape realizat din aliaj de aluminiu și care a fost deja utilizat de către Jensen- Healey, primul proiectat de constructorul britanic sub conducerea lui Tony Rudd. Pentru a putea fi utilizat pe modelul Esprit, propulsorul respectiv a fost îmbunătățit în privința lubrifierii și la reducerea emisiilor.

La ediția din 1975 a Salonului Auto de la Londra desfășurată în luna octombrie este lansat modelul Esprit ca succesor direct al modelului Europa în timp ce comercializarea a debutat în iunie 1976. Nu a durat prea mult de la debutul său și presa de specialitate a considerat Esprit-ul unul dintre cele mai reușite modele, dacă nu chiar „cel mai bun” dintre modelele create sub conducerea fondatorului firmei Colin Chapman. Caroseria Esprit a fost realizată din fibră de sticlă, motorul era montat central longitudinal în spatele habitaclului, iar cutia de viteze manuală cu 5 rapoarte era similară cu cea montată pe modelele Citroen SM și Maserati Merak si discurile de frana pozitionate pe partea interioară a axelor punții spate.
Suspensia era conceputa cu brațe triunghiulare oscilante și bare stabilizatoare iar sistemul de frânare era servoasistat.

Motorul Lotus Twin Cam tip 907 era realizat din aluminiu, avea cilindri de 1.973 cmc, distribuție cu două axe cu came în chiulasă și 4 supape și alimentare cu două carburatoare dublu corp orizontale Dell’orto. Puterea maximă dezvoltată era de 160 CP oferind performanțe ridicate: viteză maximă 222 km/h și accelerație 0-100 km/h în 7.1 secunde.
Caroseria de tip coupe oferea două locuri la interior si se evidenția în special prin partea frontală puternic inclinata si faruri escamotabile.
Design-ul avangardist cu linii drepte de la exterior se regăsea și in interiorul modelului sport britanic. Printre noutatile vremii, se remarcau scaunele sport asemanatoare cu cele folosite in competitii, consola centrală impunatoare care se prelungea inclusiv pe tunelul central dar și comenzile de bord amplasate langa instrumentele de bord.
În ciuda unei producții destul de limitate, care a însumat mai puțin de 900 unități până în anul 1978, prima serie Lotus Esprit cunoscută ca S1 a fost apreciată pentru manevrabilitatea și stabilitatea excelente, performanțele sportive și designul său avangardist.

In anul 1978 este lansata Seria 2 a modelului Esprit care se deosebea prin unele îmbunătățiri de ordin vizual la exterior: bare de protecție masive, stopuri spate de mari dimensiuni și un nou model de jante, crescand imaginea de mașină sportivă.
Interiorul noului model, se diferenția printr-un tablou de bord cu instrumente individuale și scaune redimensionate. În același timp, în gama de dotări erau incluse: tapițeria din piele, geamurile cu acționare electrică și oglinzile retrovizoare exterioare ajustabile.
Către finalul anului 1978 este introdusă o ediție specială pentru a celebra victoria la constructori din aceleși an a echipei Lotus în Formula 1. Disponibilă în culorile negru și auriu, ediția repectivă a fost cunoscută sub numele de Commemorative Edition Esprit. Aceasta era identică din punct de vedere mecanic cu versiunea S2 normală și a fost propusă initial la comercializare într-o serie de 300 unități dar într-un final nu
au fost realizate decât 149 de unități.

Cu ocazia Salonului Auto de la Geneva din 1980 debuta versiunea Esprit Turbo – primul model Lotus cu motor supraalimentat cu turbocompresor. Grație turbocompresorului Garrett, motorul de 2.2L dezvolta 213 CP avand performanțe de top: accelerație 0-100 km/h în 6.4 secunde și viteză maximă 241 km/h. Lotus Esprit Turbo dispunea de o suspensie îmbunătățită și dotări suplimentare standard.

spot_img

V-AR MAI PUTEA INTERESA ...

Spre comunism în zbor

Editorial Mai 2024 A fost o vreme când Partidul dorea ca toți cetățenii să nu dețină nimic iar ”Autoritățile”...

Testarea senzorului de temperatură al lichidului de răcire

Senzorul de temperatură a lichidului de răcire informează unitatea de comandă a motorului cu privire la temperatura de...

Controlul electrohidraulic al cutiei de viteze

Controlul electrohidraulic al cutiei de viteze implică înregistrarea unor anumite stări de operare de către unii senzori. Aceste stări...

Conectorii pentru arborele cardanic

Conectorii pentru arborele cardanic sunt legătura dintre cutia de viteze (sau diferențialul) și arborele de acționare. Rolul conectorilor pentru...